Adevarul despre El Dorado [3]

Adevarul despre El Dorado ep 3

Cand conchitadorii au ajuns pe tarmurile Lacului Guatavita au aflat ca apele acestuia ascund smaralde si aur, desi ceremonialul Omului de Aur nu se mai practica de mult. Cea dintai incercare de mari proportii de gasire a comorii dateaza din 1545, cand Herman Perez de Quesada, fratele exploratorului, a poruncit ca bastinasii mulusca sa scoata apa galeata cu galeata; dupa trei luni au reusit sa micsoreze nivelul lacului cu 2,75 m si, din namolul aflat in imediata vecinatate a malului, au extras cateva sute de obiecte din aur. 40 de ani mai tarziu, un negustor spaniol din Bogota, Antonio de Sepulveda, a adunat nici mai mult, nici mai putin de 8 000 de localnici si a inceput saparea unui canal in stanca pentru a goli lacul; au izbutit sa obtina scaderea nivelului cu  18,3 m si sa gaseasca bijuterii de aur si smaralde. Dar dupa un timp apa a erodat malurile, au avut loc erodari de teren si in cele din urma canalul a fost astupat.

Au mai existat si alte incercari, una dintre cele mai spectaculoase fiind cea a companiei britanice Contractors Limited, care a hotarat sa sape un tunel subteran in asa fel incat lacul sa se goleasca asemeni unei chiuvete careia i s-a scos dopul si, desi pare de necrezut, au reusit; apa s-a retras si lacul a ramas inconjurat de o fasie lata de namol adanc si moale, peste care insa nu se putea pasi. In timp ce incercau sa rezolve aceasta problema, situatia s-a schimbat; sub razele soarelui namolul s-a intarit. Ghinionistii cautatori de comori au plecat la Bogota pentru a aduce unelte de sapat, dar cand s-au intors, cateva luni mai tarziu, au constatat ca noroiul intarit blocase tunelul, iar ploile umplusera lacul. In cele din urma, au trebuit sa renunte din lipsa de fonduri.

EL DORADO 1

Astazi, guvernul columbian protejeaza lacul. Nu este insa singurul loc unde se gaseste metalul pretios, mult cautat. In secolul al XVIII-lea in Columbia, care nu se numea inca asa, ci era  „Tara”  El  Dorado, aproape tot aurul era  „produs”  de guaceros, jefuitorii de morminte. Adevarate asezari cresteau in jurul vechilor necropole, locuitorii lor traind practic din  „exploatarea” acestora.

Aproape toate obiectele de aur aflate in muzeele Columbiei au fost obtinute de la guaceros; de aceea, rareori se stie cu exactitate locul de unde provin, caci acestia nu au nici un interes sa ofere amanunte. Si pentru ca guaceros nu se sichiseau de urnele funerare, deseori decorate, sau de schelete, de obicei aruncate de-a valma in jurul fostelor morminte, arheologii obtin foarte rar un os, un fragment ceramic sau o bucata de lemn ars asociate cu o bijuterie.

Obiectele aflate in Muzeul Aurului din Bogota sunt, mai toate, in aceeasi situatie: se stie ca dateaza din epoca precolumbiana, dar nu pot fi localizate (obiectele circulau ca marfuri, in indepartata perioada a infloririi civilizatiei inca; ele au fost gasite in alte parti decat cele ale producerii lor si, pe de alta parte, aurul nu poate oferi nici un indiciu pentru datare daca nu se afla alaturi de alte obiecte).

Astazi nimeni nu mai lucreaza bijuterii ca acelea din prima jumatate a mileniului trecut. Vechea civilizatie a disparut, dupa ce spaniolii i-au dat lovitura de gratie, ucigand in masa bastinasii si distrugandu-le templele, palatele, operele de arta. In ciuda timpului si a cuceritorilor, exista inca descendenti ai vechilor amerindieni ce pastreaza traditia, ca de exemplu urmasii tribului tairona, desi spaniolii i-au exterminat si i-au gonit din locurile de origine in vaile Sierrei Nevada.

Se intampla cateodata ca satele sa fie pustii: locuitorii se aduna in vreun loc ascuns, cu straji ce anunta venirea strainilor, si reiau ritualurle stramosilor, asa cum se desfasurau ele cu 500 de ani in urma, si poate ca El Dorado se afla printre ei.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s