Adevarul despre El Dorado [2]

Adevarul despre El Doraddo ep 2

Conchistadorii erau convinsi ca aceasta tara fabuloasa se afla intre Amazon si Orinoco, undeva in Columbia de azi: de altfel, despre aceasta tara bogata in aur le vorbise Francisco de Orellana, ofiter al lui Pizzaro, descoperitorul fluviului Amazon.

In 1536 mai multe expeditii pornesc in cautarea acestei tari fabuloase; Gonzalo Jimenez de Quesada, plecand din Santa Marta, de pe tarmul caraibian al Columbiei de azi, descopera asezarile indienilor muisca si fondeaza, in 1538, orasul Santa Fe, care va deveni, mai tarziu, Bogota.

Sebastian Moyano de Belalcazar porneste din sud, din cetatea incasa Quito, si ajunge si el pe platoul Cundinamarco, unde se intalneste cu conducatorul celei de-a treia expeditii, germanul Nikolaus Federmann, finantat de bancherii Weiser din Augsburg. Aceste trei expeditii s-au aflat cel mai aproape de adevaratul El Dorado, dar n-au stiut-o niciodata.

Caci El Dorado (in spaniola Cel Aurit) era un barbat, marele sef al tribului muisca, ce traia in partea cea mai nordica a Anzilor, nu departe de capitala de azi a Columbiei. In ziua „instalarii” lui avea loc un ritual undeva in munti, pe Lacul Guatavita. In punctul culminant al serbarii, viitorul conducator urca pe o pluta de trestie, insotit de sefi si preoti ce cantau din flaut si ardeau mirodenii.

arta incasa

Toti purtau bijuterii minunate si duceau cu ei o cantitate uriasa de smaralde si aur. Cand pluta ajungea in mijlocul lacului,marele sef era dezbracat si corpul sau, uns cu rasina, era acoperit cu pulbere de aur, el devenind astfel… Omul de Aur.Cand razele soarelui il ajungeau, arunca in apele negre ale lacului pretioasele ofrande pentru zei, si la fel faceau si cei aflati pe mal. Astfel, pe masura trecerii anilor, in lac s-a acumulat una din cele mai mari comori din Lumea Noua.

Indienii muisca, poporul condus de El Dorado, nu aveau aur pe teritoriul lor, dar singura mina de smaralde din America se afla acolo si, de asemenea, un vast zacamant de sare, neepuizat nici in prezent. Comertul acesta cu produse le-a asigurat atata aur incat un intreg sat de aurari a inflorit langa lacul sacru. Indienii muisca stiau sa prelucreze metalul pretios cu 1 000 de ani inaintea venirii spaniolilor. Il obtineau in creuzete, folosind cuptoare ventilate nu cu foale, ci cu ajutorul unor tevi de lut ars, prin care se sufla aer. Stiau sa-l transforme in foi, il bateau cu ciocanele lor de piatra si il puteau grava.

Aurarii precolumbieni au obtinut bijuterii extraordinare, fiecare trib creind obiecte originale. Indienii muisca realizau expresive reprezentari antropomorfe, cunoscute sub numele de tunjos, acestea fiind ofrandele pe care membrii tribului le aruncau in lac sau le ingropau, mai multe o data, in vase de lut.

arta inca

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s